Leila – măritată cu forţa, Marie-Therese Cuny

          A fost demostrată tendinţa oamenilor de a îşi îndrepta lectura spre scriitori de acelaşi gen cu ei; poate este firesc ca femeile să empatizeze mai uşor cu semenele lor, iar bărbaţii să înţeleagă mai facil o carte scrisă de unul de-al lor. Drept dovadă şi această carte stă sub semnătura unei autoare.

            În ultimii ani, am citi mărtuii tulburătoare scrise de femei - victime ale distriminării religioase. Şi aceasta dezvăluie o astfel de mărturie. O tânără musulmană, cu părinţi născuţi, crescuţi şi educaţi în Maroc, îşi trăieşte copilăria şi tinereţea sub grija obsesivă a părinţilor „protectivi”. Deşi născută în Franţa, şi locuind în această ţară, ea este obligată să se supună rigorilor excesive impuse de religie. Educată după principii clar impuse de părinţii ei, singura oază de libertate a Leilei erau orele petrecute la şcoală. Ajunsă la capătul puterilor, bătută şi chinuită de tatăl ei, a încercat în repetate rânduri să se sinucidă. La vârsta căsătoriei a fost obligată să se mărite cu un tânăr necunoscut ei, dar care aparţinea aceleiaşi religii. Cu toate că a fost chinuită, umilită şi înjosită, şi în căsnicie, ea dă naştere unui copil, reuşind, într-un final să pună capăt infernului şi să îşi înceapă o viaţă liberă.

           

Chiar dacă anii au trecut şi a reuşit să se elibereze din ororile trăite, urmele îşi vor păstra un caracter de permanenţă, urmărind-o întreaga viaţă.

            E trist acest exemplu; ceea ce e şi mai trist e că povestea aparţine realului, iar ca ea sunt alte sute asemenea poveşti de viaţă.

Gabriela