Recunoștință

Ca orice om normal, duminica, doar în această duminică, am avut șansa să dorm... Morocănos, grăbit, fără să dau semne de grabă, obosit, astfel incapabil să fiu grăbit, mă pun alene în pat, alături de scumpa mea soție. Fiindcă nu-mi place să dorm, întrucât am impresia că pierd vremea, am recurs la ”restanțele de făcut” din calculator... tot în pat... Furat fiind de un articol găsit pe facebook, menit, la prima vedere, să-mi vorbească despre uriașii menționați în biblie, unii dintre cei mai răi și fărădelege oameni care au trăit pe planetă, am început să citesc. Bineînțeles că nu era decât o capcană înțesată de radiestezii, Pentagon, extratereștri și alte baliverne care mi l-au adus urgent pe moș Ene la sprâncene. Doar l-au adus, însă nu l-au putut și păstra. În minte îmi veneau doar imaginea omului care a decis să ne fie îndrumător, ocrotitor și rugător pentru noi, acești doi mici copii, două picături neînsemnate din marea aceasta de oameni, două picături care nu au puterea nici să șefuiască o piatră minusculă de pe fundul mării, nici să determine înălțimea unui val, nici măcar să susțină vreo scândură aruncată din oaresce vas plutitor pe deasupra valurilor vieții. Recunoștința mi-a aruncat în față imagini, mi-a amintit cuvinte rostite de cea de lângă mine, mi-a arătat pentru a nu știu câta oară lumina radiantă de pe fața acestuia și, mai ales, m-a copleșit cu un singur fapt, cireașa de pe tortul acestei zile. Deși aflat într-un moment de mare sărbătoare pentru comunitatea dânsului, deși oaspeții, în număr mare, îi solicitau, în mod normal, toată atenția, ocrotitorul nostru nu a uitat că noi ne grăbim... Nu a uitat că trebuie să și mâncăm în graba noastră... Nu a uitat că mama noastră, internată într-un spital, are nevoie de afecțiune, hrană și atenție... Nu a uitat că, mereu, avem nevoie de o picătură din harul lui Dumnezeu... Lacrimi de recunoștință pentru picătura de lângă mine care împărtășește sentimente identice și pentru părintele nostru drag care face tot posibilul să ne aducă în suflete fericirea!
Nic :)